Teiul

  TEI PUCIOS (Tilia cordata) 

 Arbore indigen de mărimea a II-a, cu înălţimi de până la 20 m şi diametre de până la 1 m. 

 Înrădăcinarea este puternică, întinsă, cu ramificaţii lungi, iar tulpina dreaptă, în masiv bine elagată. 

 Scoarţă cenuşie, netedă până la 20-30 ani, apoi cu un ritidom îngust crăpat longitudinal; stratul de liber este mult dezvoltat. 

 Coroană ovoid-conică, deasă, cu lujeri verzi-măslinii până la roşcaţi, glabri, lucitori. Muguri alterni, ovoizi, prevăzuţi cu 2 solzi, din care cel inferior depăşeşte jumătatea mugurelui. 

 Frunze mai mici decât la celelalte specii de tei, de 3-6 cm, subrotundcordate, acuminate, serate, pe dos verzui-albăstrui cu smocuri de peri ruginii în axila nervurilor. 

 Flori mici, galbene, cu 15-40 stamine, mai puţin mirositoare decât la teiul cu frunza mare, grupate în cime de câte 3-16, cu bracteea inflorescenţei liguliformă, inflorescenţa fiind de aceeaşi lungime cu frunzele. 

 Înfloreşte în iunie-iulie, cu 2 săptămâni mai târziu decât teiul cu frunza mare. 

 

TEI  ARGHINTIU (Tilia tomentosa Moench), este un arbore melifer care poate atinge 20–30 m înălțime. Are tulpină groasă brun-închisă. 

 Acest arbore are frunze pe fața inferioară stelate, argintii, perișorii formând un toment des, vizibil de la distanță. Este răspândit în zonele calde , formând păduri de foioase și mixte. 

 Privită de la distanță, forma coroanei este lat-piramidală. Este rezistent la poluare.

 Este cea mai parfumata specie de tei si produce cel mai mult nectar pentru albine.

 Scoarţa este cenuşie, mult timp netedă, la bătrâneţe formând un ritidom subţire, superficial brăzdat; liberul este bine dezvoltat. 

 Coroană foarte deasă, umbroasă, cu colorit argintiu. 

 Frunze cordiforme, de 7-13 cm, pe dos cenuşii-argintii-tomentoase, cu peri stelaţi; de asemenea, peţiolul este stelat-tomentos. 

 Flori hermafrodite, grupate câte 5-10 în pleiocazii pendente stelattomentoase, cu 50-80 stamine şi 5-11 staminodii petaloide; bracteea inflorescenţei este sesilă, liguliformă.

 

  TEI CU FRUNZA MARE 

 Teiul cu frunza mare, sau Tilia platyphyllos, este arbore, ce face parte din familia Tiliaceae. 

 Acesta este răspândit în aproape toată Europa, în afară de zonele nordice reci. 

 Arborele poate atinge o înălțime medie de 30 m, uneori până la 35 m, având un ritm de creștere destul de redus. − frunze mai mari, 6-12 cm, obişnuit asimetrice, pe dos relativ pubescente, cu smocuri de peri albicioşi în axila nervurilor şi peţiol pubescent; înfrunzeşte şi înfloreşte cu 2 săptămâni mai devreme, − flori mai mari, cu 15-40 stamine, fără staminodii şi grupate câte 3-9 în cime; sunt mai mirositoare şi mai bogate în nectar, 

 

 TEIUL DIN PASLA

 Teiul poate crește până la 30 de metri înălțime. 

 Coroana copacului este largă și ovală. Trunchiul este drept și puternic. Sistemul radicular este destul de puternic. 

 Frunzele au forma unei inimi. La exterior, frunza are o culoare verde mai intensă, iar pe cealaltă parte, frunza este mai deschisă. Marginile frunzei sunt zimțate. 

 Când frunzele se deschid, există stipule care cad destul de repede. 

 Teiul începe să înflorească în jurul lunii iunie-iulie și durează aproximativ 2 săptămâni. 

 Florile copacului sunt colectate în 2 sau mai multe împreună, formând inflorescențe în formă de umbrele. Florile sunt de culoare galben deschis. 

 Inflorescențele ies din bractee, care sunt foarte diferite de frunzele normale. 

 Florile au un miros foarte plăcut, care se poate răspândi pe o distanță destul de mare.   Este raspandit prin padurile din regiunile de dealuri pana aproape de zona muntoasa. 

  Recoltare

  Florile de tei se culeg cu bracteea insotitoare. Se recolteaza cand majoritatea lor sunt complet inflorite, iar un numar mic de boboci se afla in curs de deschidere.

  Recoltarea se face pe timp uscat, dupa ce roua s-a ridicat si la 2-3 zile dupa ultima ploaie. 

  Mod de uscare.

  Florile de tei se usuca in straturi subtiri, in incaperi aerisite.

  Se pot usca si pe cale artificiala la o temperatura de 35 grade C. Din 3,5-4 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat.

  

Observatii:

  La manipularea florilor de tei se va purta masca sau tifon la nas si gura. Praful de tei este iritant, provoaca tuse si stranut.

  Florile de tei şi ceaiul obţinut din acestea au numeroase virtuţi terapeutice care pot ajuta la ameliorarea a numeroase probleme de sănătate.

  Florile de tei au în compoziţie un anumit tip de zahăr care deosebeşte acest ceai de restul prin dulceaţa sa naturală, acid galic şi catecol, precum şi ulei esenţial numit farnesol, care conferă plantelor proprietăţi neurosedative şi antispastice.

  Preparate fitoterapeutice din flori de tei.

 Pulberea
  Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a plantei uscate, urmata eventual de o cernere prin sita pentru faina alba. 
 O lingurita rasa de pulbere (aproximativ 1,5 grame) se tine vreme de cateva minute sub limba, dupa care se inghite cu apa. 
 Se administreaza pe stomacul gol, de trei-patru ori pe zi.
  Dozele maxime admise pentru pulberea de tei: 
 Copiii intre 2 si 4 ani vor lua maximum 2 grame pe zi, cei intre 5 si 9 ani vor lua maximum 3 grame pe zi, in timp ce copii intre 10 si 14 ani vor lua maximum 6 grame pe zi.
  Persoanele peste 14 ani vor lua aceeasi doza ca si adultii, care este de maximum 12 grame pe zi. 

  Infuzia fierbinte.
  Se foloseste pentru a provoca sudoratia, element foarte important in tratarea racelilor de tot felul, precum si a unor boli care apar pe fondul intoxicarii organismului.
  Se prepara simplu, prin oparirea a doua lingurite de flori maruntite cu o cana de apa clocotita, dupa care se lasa un sfert de ora sa infuzeze si se filtreaza. 
  Se bea cat mai fierbinte posibil, asa incat efectul sudorific sa fie maxim.

  Infuzia combinata. 
  Cum arata si numele, ea combina extractia la rece cu cea la cald, ajutand astfel la conservarea principiilor active. 
 Se prepara astfel: 2-3 lingurite de flori de tei maruntite se lasa la inmuiat intr-o jumatate de cana de apa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul se pune deoparte, iar pulberea ramasa se opareste cu inca o jumatate de cana de apa fierbinte, se lasa la infuzat 20 minute, dupa care se lasa la racit si se filtreaza; se combina cele doua extracte; preparatul se bea inainte de masa, cu un sfert de ora. Doza - 3 cani pe zi.

  Tinctura.
 Se umple pe jumatate un borcan cu pulbere de flori de tei, completandu-se restul cu alcool de patruzeci de grade.
  Dupa ce continutul a fost omogenizat prin amestecarea alcoolului cu planta, se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de opt zile.
  Lichidul se filtreaza prin tifon si se pastreaza in sticlute mici, inchise la culoare.